Cancer pulmonar

Printre decesele atribuite cancerului, cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces în România. Este esențial să înțelegem factorii de risc specifici acestui tip de cancer și să promovăm măsuri preventive, cum ar fi renunțarea la fumat, pentru a reduce riscul. Află mai multe despre cum să acționezi.

Cancerul pulmonar se dezvoltă atunci când celulele din plămâni încep să se înmulțească în mod necontrolat, formând tumori maligne.

Această afecțiune rămâne una dintre cele mai mari provocări în domeniul sănătății publice și una dintre cele mai răspândite și letale forme de cancer. Cancerul pulmonar este responsabil pentru aproape 19 % din decesele cauzate de cancer la nivel național, provocând mai multe decese decât cancerul de sân, stomac și cancerul de prostată la un loc.

În România, cancerul de plămân este al doilea cel mai întâlnit tip de cancer în rândul bărbaților (după cancerul de prostată) și al patrulea cel mai întâlnit în cazul femeilor (după cancerul de sân, cel colorectal și de col uterin).

Însă, este important să înțelegem că schimbările în stilul de viață pot face o diferență semnificativă în prevenirea acestei boli. Cu obiceiuri sănătoase și într-un mediu de viață care te protejează, poți reduce considerabil riscul de cancer pulmonar.

Factori pe care îi poți schimba

Fumatul

Fumatul este principalul factor declanșator al cancerului pulmonar.

Nu este vorba numai despre țigări. Orice tip de consum al tutunului sporește gradul de risc.

Fumul de tutun este un amestec toxic de peste 7.000 de substanțe chimice. Multe dintre ele sunt extrem de nocive. Se știe acum că cel puțin 70 dintre ele provoacă cancer la oameni sau animale.

Persoanele care fumează au un risc de 15 până la 30 de ori mai mare de a se îmbolnăvi de cancer pulmonar, în comparație cu persoanele care nu fumează.

Chiar și fumatul câtorva țigări pe zi sau fumatul ocazional cresc riscul de cancer pulmonar. Cu cât o persoană fumează mai mulți ani și cu cât fumează mai multe țigări în fiecare zi, riscul de cancer pulmonar crește.

Fumatul pasiv

Fumul pasiv se referă la fumul de tutun din mediu, provenit din țigările, pipele sau trabucurile altor persoane (fumul pasiv). Când inspiri fumul pasiv, consumi nicotină și substanțe chimice toxice la fel cum o fac oamenii care fumează. Cu cât respiri mai mult fumul pasiv, cu atât nivelurile acestor substanțe chimice dăunătoare din corpul tău sunt mai mari.

Fumatul terțiar

Fumatul terțiar se referă la expunerea la reziduuri de fum în încăperi, pe îmbrăcăminte, în păr sau pe piele. Reziduurile prezente în fumul de țigară se pot infiltra în încăperi bine ventilate, depunându-se pe îmbrăcămintea, pielea și părul persoanelor și apoi evaporându-se lent în timp.

Radonul

Radonul este un gaz natural care se formează în roci, sol și apă. Acesta nu poate fi văzut, gustat sau mirosit. Atunci când radonul pătrunde în case sau clădiri prin fisuri sau găuri, acesta poate fi reținut și se poate acumula în aerul din interior. Niveluri periculoase de radon se pot acumula în orice locuință. Persoanele care locuiesc sau lucrează în aceste case și clădiri respiră niveluri ridicate de radon. După o mai îndelungată expunere, radonul poate provoca cancer pulmonar.

Azbestul

Azbestul este o formă fibroasă a unor minerale din clasa silicaților, folositfoarte mult în materialele de construcție, precum acoperișurile. Cele mai expuse sunt persoanele care lucrează în contact direct cu azbestul, cum ar fi în mine sau în fabrici. Studiile au demonstrat că expunerea la fumat și la azbest este foarte periculoasă.

Expunerea profesională

În mediu, dar și la locul de muncă, există mii de substanțe produse de om sau naturale, dintre care unele au potențial cancerigen. Multe dintre aceste substanțe sunt substanțe chimice. Expunerea la aceste substanțe cancerigene, numite agenți cancerigeni, poate crește riscul de a dezvolta cancer pulmonar.

Printre substanțele cancerigene e găsite în unele locuri de muncă care cresc riscul se numără azbestul, arsenicul și unele forme de siliciu și crom. Cei mai expuși sunt angajații din industria de prelucrare a oțelului, nichelului, cromului și a cărbunelui. Riscul poate fi mai mare dacă fumezi.

Poluarea aerului atmosferic

Există dovezi că expunerea la poluanții din aer crește riscul de cancer pulmonar. Cantitatea de poluanți din aer variază în funcție de zone. Cei mai nocivi poluanți sunt hidrocarburile aromatice, gazele de eșapament, benzenul.

Alimentația

Oamenii de știință studiază multe alimente și suplimente alimentare diferite pentru a vedea dacă acestea modifică riscul de a face cancer pulmonar. Sunt încă multe lucruri pe care trebuie să le cunoaștem. Ce știm deja este că persoanele care fumează și care iau suplimente de beta-caroten au un risc crescut de cancer pulmonar.

De asemenea, arsenicul și radonul din apa potabilă (în primul rând cea din fântâni) pot crește riscul de cancer pulmonar.

Antecedente personale sau familiale de cancer pulmonar

Dacă ești un supraviețuitor al cancerului pulmonar, există riscul de a dezvolta un alt cancer pulmonar, mai ales dacă continui să fumezi.

Riscul de cancer pulmonar poate fi mai mare dacă părinții, frații sau surorile, sau copiii tăi au avut cancer pulmonar. Acest lucru ar putea fi legat și de faptul că și ei fumează, locuiesc sau lucrează în același loc unde sunt expuși la radon și la alte substanțe care pot provoca cancer pulmonar sau poate fi din cauza unei mutații genetice moștenite.

Vârsta

Riscul de cancer pulmonar crește pe măsură ce persoanele îmbătrânesc, ca în cazul majorității cancerelor. În general, cancerul pulmonar este mai frecvent la persoanele în vârstă de peste 40 de ani.

Tratamente anterioare cu ajutorul radioterapiei

Supraviețuitorii de cancer care au făcut radioterapie la nivelul toracelui prezintă un risc mai mare de cancer pulmonar.

Comportamente sănătoase

Cel mai important lucru pe care îl poți face pentru a preveni cancerul pulmonar este să nu începi să fumezi.

Dacă ești fumător, este important să iei în considerare renunțarea la acest obicei, pentru a-ți proteja sănătatea și a reduce semnificativ riscul de cancer pulmonar.

Renunțarea la fumat poate fi dificilă, dar este posibilă cu ajutorul unor strategii și resurse adecvate, cum ar fi terapia de substituție a nicotinei, consilierea și suportul social.

Asigură-te că în casă și în mașină nu se fumează. Caută locuri publice și spații în care fumatul este interzis și încearcă să comunici deschis cu fumătorii din jur, pentru a le cere să nu fumeze în locuință sau în prezența ta.

Informează-te cu privire la substanțele chimice conținute de produsele pe care le cumpărați pentru uz personal. Citește instrucțiunile privind utilizarea sigură și corectă, dacă sunt disponibile, și urmează instrucțiunile cu atenție. Utilizează substanțele chimice numai în încăperi bine aerisite sau în aer liber.

Dacă ai azbest care trebuie îndepărtat, nu efectua această operațiune singur. Angajează personal specializat și nu elibera în mediu deșeurile de azbest îndepărtate.

La locul de muncă, urmează instrucțiunile de sănătate și siguranță, pentru a evita substanțele cancerigene.

Nivelul de radon din locuință se poate măsura

Concentrația de radon este măsurată ca nivelul de radioactivitate al radonului per metru cub de aer. Ghidurile internaționale sugerează că nivelurile de radon trebuie reduse în cazul în care depășesc 100 – 300 Bq per m3.

Majoritatea clădirilor conțin cantități mici de radon, dar unele pot avea niveluri mai mari, în funcție de tipul de sol din zonă. Dacă locuința se află într-o zonă cu risc crescut, se poate testa nivelul de radon din locuință. În cazul în care nivelul de radon este crescut, ar trebui să iei măsuri pentru a-l reduce cât mai curând posibil (să acoperi crăpăturile din podea și pereți, să aerisești des casa, să folosești un purificator de aer sau să instalezi, cu ajutorul unui specialist certificat, un sistem de aerisire).

Ia măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului în interior

Pentru a reduce poluarea aerului din interior, asigură-te că aerul este bine ventilat. Utilizează aparatură electrocasnică eficientă din punct de vedere energetic (încălzire, răcire etc.). De asemenea, evită să arzi lemn sau deșeuri din grădină sau curte în aer liber, pentru a reduce poluarea atmosferică.

Purificatoarele, dezumidificatoarele și umidificatoarele sunt soluții eficiente pentru a îmbunătăți calitatea aerului din interior, deoarece îndepărtează praful, alergenii, microbii și particulele de monoxid de carbon și mențin un nivel bun de umiditate.

O altă soluție care te ajută să purifici aerul dintr-o încăpere este folosirea plantelor verzi. Acestea filtrează excesul de dioxid de carbon.

Contribuie la un mediu înconjurător mai sănătos

Pentru a reduce poluarea atmosferică, cele mai bune măsuri sunt reglementările și acțiunile la nivel comunitar pentru a diminua sau elimina substanțele dăunătoare. Cu toate acestea, fiecare dintre noi poate aduce o contribuție la un mediu mai sănătos și la un aer mai curat.

Traficul se numără printre principalele cauze ale poluării atmosferice. Pentru a reduce numărul noxelor, este recomandat să folosești mijloace de transport alternative. Bicicleta sau trotineta electrică sunt doar câteva dintre vehiculele pe care le poți folosi pentru a ajuta mediul. Folosirea mijloacelor de transport în comun în locul mașinii personale este o altă modalitate prin care poți contribui la îmbunătățirea calității aerului.

Un alt mijloc prin care poți contribui la îmbunătățirea calității aerului este să folosești mai puțină energie în locuință, deoarece în acest mod scad emisiile de gaz cu efect de seră.

Poți contribui la reducerea contaminării apei potabile și a solului prin eliminarea în mod corespunzător a produselor chimice (de exemplu, pesticide, vopsele) sau a produselor farmaceutice de uz casnic, precum și prin reducerea deșeurilor.