Cardiopatia ischemică

Cardiopatia ischemică este principala cauză de mortalitate în România (aproximativ 19 % din totalul deceselor), dar învățând despre factorii de risc și adoptând măsuri preventive, poți să îți protejezi sănătatea inimii. Explorează mai multe despre această afecțiune pentru a fi bine informat și pregătit.

În cardiopatia ischemică, inima are dificultăți în pomparea sângelui, deoarece principala „pompă” a inimii, ventriculul stâng, este mărit, dilatat sau slăbit. Boala se dezvoltă pe parcursul a câteva decenii si, prin urmare, poți să nu observi o problemă până când nu ai un blocaj semnificativ sau un infarct de miocard.

Păstrând un stil de viață echilibrat și activ, avem puterea de a ne îmbunătății semnificativ sănătatea inimii și a ne păzi de complicații precum infarctul miocardic sau moartea subită. Fiecare decizie sănătoasă pe care o luăm zi de zi, chiar și una care pare mică, ne aduce mai aproape de un trai plin de energie și vitalitate.

Factori pe care îi poți schimba

Hipertensiunea arterială

Hipertensiunea arterială (HTA) este factorul de risc cardiovascular cel mai des întâlnit. Aceasta apare atunci când presiunea sângelui în arterele și alte vase de sânge este prea mare. Hipertensiunea arterială este o „boală tăcută”, fără simptome specifice, doar creșterile bruște și importante ale tensiunii arteriale (salturile hipertensive), care se pot manifesta prin durere de cap, amețeli, zgomote în urechi sau tulburări de vedere, grețuri, stare de rău general.

Chiar dacă de multe ori nu produce simptome evidente, în cazul în care valorile tensiunii arteriale sunt ridicate, ai un risc crescut de a dezvolta un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.

Nivelurile de tensiune arterială sunt adesea exprimate prin două măsurători: tensiunea arterială sistolică (cea mai mare valoare) și tensiunea arterială diastolică (cea mai mică valoare).

Ambele valori ale tensiunii arteriale sunt importante. În cazul în care una sau ambele sunt mari, se discută despre tensiune arteriala crescută. O valoare a tensiunii arteriale cuprinsă între 120 si 139 pentru valoarea cea mare, sau între 80 și 89 pentru valoarea cea mică înseamnă o probabilitate mai mare de apariție a hipertensiunii, dacă nu iei măsuri pentru prevenire. Atunci când tensiunea arterială este mai mare, inima depune un efort sporit decât în mod normal.

Valoarea crescută a colesterolului

Colesterolul este un anumit tip de grăsimi prezent în sânge, care este produs de ficat sau care se găsește în anumite alimente. El se găsește în mod normal în cantități mici în organism și este esențial pentru funcționarea sa corectă. Cu toate acestea, nivelurile ridicate de colesterol în sânge cresc riscul de afecțiuni cardiovasculare.

Există două tipuri principale de colesterol: colesterolul „rău” (LDL) și colesterolul „bun” (HDL).

Colesterolul „rău” (LDL) este transportat din ficat către alte părți ale corpului, iar nivelurile ridicate ale acestuia pot duce la acumularea de grăsimi în pereții vaselor de sânge. Acest lucru poate determina îngustarea și blocarea arterelor, reducerea fluxului sanguin către inimă sau creier și creșterea riscului de infarct miocardic și accident vascular cerebral.

Pe de altă parte, colesterolul „bun” (HDL) reprezintă grăsimile care sunt aduse de la celule înapoi către ficat, care ajută la eliminarea excesului de colesterol din organism.

Ce înseamnă nivel de colesterol ridicat?

Nivelul ridicat limită de colesterol total este între 200 – 239 mg / dl.
Nivelul crescut de colesterol total este de 240 mg / dL sau mai mult.

Trigliceride mari

Trigliceridele reprezintă un anumit tip de grăsime existent în sânge, pe care corpul îl folosește pe post de furnizor de energie.

Asemenea colesterolului, și trigliceridele se deplasează prin sânge și au un rol crucial în buna funcționare a organismului, dar un nivel prea mare al trigliceridelor este un factor de risc semnificativ pentru afecțiunile inimii.

Trigliceridele mari pot fi rezultatul mai multor factori, cum ar fi consumul excesiv de alcool, o dietă bogată în zahăr, grăsimi rele, fumatul și lipsa de activitate fizică.

Ce înseamnă trigliceride mari?

În intervalul 150-199 mg/dl valorile sunt peste limită, la risc
În intervalul 200-499 mg/dl valorile sunt crescute, risc înalt
Peste 500 mg/dl se consideră o urgență medicală.

Fumatul

Fumatul nu este singurul, dar este cel mai important factor de risc cardiovascular. Toate bolile inimii pot fi cauzate sau agravate de fumat. Fiecare țigară pe care o fumezi are un efect negativ asupra sănătății inimii. Nicotina crește nivelul tensiunii arteriale. Monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce cantitatea de oxigen pe care o poate transporta sângele tău. Chiar și fumatul pasiv (expunerea la fumul de țigară de la alți fumători) poate crește semnificativ riscul de a dezvolta afecțiuni cardiace.

Obezitatea

Obezitatea se referă la excesul de grăsime corporală. Obezitatea este legată de niveluri mai ridicate ale colesterolului „rău” și ale trigliceridelor și de niveluri mai scăzute ale colesterolului „bun”. Obezitatea poate duce, de asemenea, la hipertensiune arterială și diabet zaharat.

Reducerea excesului de greutate poate fi o provocare, dar beneficiile sunt considerabile și merită efortul depus.

Alimentația

Mâncarea nesănătoasă poate să îți afecteze inima în moduri diferite. De exemplu, mâncărurile grase, cum ar fi fast-food-ul sau alimentele prăjite, pot face colesterolul să crească și să îți blocheze arterele. Apoi, mâncarea cu multă sare, ca chipsurile sau alimentele procesate (mezeluri, ketchup, maioneză, etc) poate să îți ridice tensiunea arterială. Băuturile dulci, cum ar fi sucurile sau băuturile energizante, îți pot crește riscul de a face diabet zaharat sau de a lua în greutate, ce pot duce la boli cardiovasculare.

Consumul excesiv de sare

Consumul excesiv de sare (sodiu) poate crește tensiunea arterială și riscul de boli cardiovasculare. Sodiu este găsit în mod natural într-o varietate de alimente, cum ar fi laptele, carnea și fructele de mare. Cu toate acestea, cantitățile mari de sare sunt adesea găsite în alimentele procesate, cum ar fi pâinea, carnea procesată și produsele alimentare gata preparate, precum și în condimente, cum ar fi sosul de soia și sosurile de salată din comerț.

Sedentarismul

Sedentarismul înseamnă lipsa activităților fizice și petrecerea unei perioade mari din timpul zilnic stând pe loc sau făcând foarte puțină mișcare. Lipsa unei activități fizice suficiente poate duce la apariția altor afecțiuni precum obezitatea, hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat și diabetul zaharat, care afectează sănătatea inimii. Cu cât faci mai puține activități fizice în viața de zi cu zi, cu atât crește riscul pentru sănătatea ta cardiovasculară.

Consumul excesiv de alcool

Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul tensiunii arteriale și riscul de boli cardiovasculare. De asemenea, crește nivelul de trigliceride, o formă de grăsime din sânge care poate îngroșa arterele.

Stresul

Când te simți stresat, organismul tău eliberează diverși hormoni, precum adrenalina și cortizolul. Nivelurile ridicate ale acestor hormoni pe o perioadă îndelungată te pot expune la alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială și nivelurile crescute de colesterol în sânge.

De asemenea, persoanele stresate au tendința de a fuma, a consuma cantități mari de cafea, a consuma alcool în exces, a dormi mai puțin sau a mânca în exces. Toate aceste obiceiuri cresc riscul de a dezvolta boli ale inimii sau ale vaselor de sânge.

Diabetul

Organismul nostru are nevoie de glucoză (zahăr) pentru energie. Insulina este un hormon produs în pancreas, care ajută la transferul glucozei din alimentele pe care le consumi către celulele corpului pentru a obține energie. Dacă ai diabet zaharat, corpul tău nu produce suficientă insulină, nu-și poate folosi propria insulină atât de bine pe cât ar trebui, sau ambele. Află mai multe

Genetica și istoricul familial

Atunci când membrii unei familii transmit trăsături (caracteristici) de la o generație la alta prin intermediul genelor, acest proces se numește ereditate.

Factorii genetici ar putea juca un anumit rol în hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și alte afecțiuni conexe. La fel cum poți moșteni anumite trăsături fizice (precum culoarea ochilor) de la unul dintre părinții sau bunicii tăi, la fel de bine poți moșteni și gene care i-au predispus să sufere de boli de inimă pe unii dintre membrii familiei (rude de sânge). Din acest motiv, este important să afli de ce boli au suferit membrii familiei tale, ca să îți cunoști riscurile și să poți să previi apariția acelor boli.

Astfel, dacă unul dintre membrii familiei tale a suferit de cardiopatie ischemică, infarct miocardic, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, arterită sau diabet zaharat, șansele ca și tu să dobândești aceste afecțiuni sunt semnificativ mai mari față de o persoană care nu are printre ascendenți aceste boli.

Vârsta

Bolile de inimă pot apărea la orice vârstă, dar riscul crește odată cu înaintarea în vârstă. La bărbați, riscul crește după vârsta de 45 de ani. La femei, crește după vârsta de 55 de ani.

Comportamente sănătoase

Din fericire, poți controla în mare măsură sănătatea inimii tale!

Comportamentele sănătoase pe care le recomandăm în continuare te ajută să ții sub control toți factorii de risc modificabili menționați mai sus, fie că este vorba despre obezitate, colesterol ridicat sau hipertensiune.

Renunțarea la fumat poate reduce semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral și creșterea nivelului de colesterol.

Renunțarea la fumat poate fi dificilă, dar este posibilă cu ajutorul unor strategii și resurse adecvate, cum ar fi terapia de substituție a nicotinei, consilierea și suportul social.

Fii activ din punct de vedere fizic pentru a-ți menține sănătatea inimii. Mișcarea ajută la reducerea nivelului de colesterol și la menținerea unei greutăți sănătoase. Important este să începi ușor, prin a merge pe jos mai mult decât o faci în mod normal. Pe măsură ce îți va crește rezistența, poți include activități mai variate cum ar fi mersul cu bicicleta, înotul, mersul în ritm rapid sau chiar alergatul.

Este important să îți faci timp pentru activități fizice zilnic sau de câteva ori pe săptămână, în funcție de programul și preferințele tale. Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite (CDC) recomandă adulților să facă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau 75 de minute de activitate fizică intensă pe săptămână. De asemenea, CDC recomandă să incluzi în rutina ta și exerciții de tonifiere a musculaturii cel puțin două zile pe săptămână.

Nu există un secret sau o rețetă perfectă cu privire la nutriție, ci doar găsirea unui echilibru și respectarea unei liste de alimente pe care ar trebui să le evităm și a alteia cu alimente pe care ar trebui să le consumăm în mod regulat.

Alimentele de evitat

Alimentele procesate: mezelurile, cârnații, margarina.
Alimente care conțin grăsimi nesănătoase (grăsimi saturate și trans): carnea roșie grasă (de porc sau de vită), maioneză, produsele de patiserie, alimentele prăjite, produsele gata preparate și fast-food-ul.
Alimente cu o cantitate mare de zahăr rafinat: băuturile îndulcite cu zahăr, produsele de patiserie, dulcețurile cu zahăr, bomboanele, jeleurile, frusecurile, biscuiții.

Alimentele recomandate

Fructe cu mai puțin zahăr: afine, zmeura, căpșuni, mure, portocale, lămâi, mere, kiwi.
Legume: legume cu frunze (salată, spanacul, pătrunjelul), broccoli, castraveți, dovlecei, ardei gras, roșii, vinete, ceapă, usturoi, conopidă, fasole verde, țelină, ciupercile, varză.
Leguminoase: fasole, linte, năut, mazăre.
Cereale integrale: ovăz, orz, hrișcă, mei, orezul brun.
Proteine: carnea slabă (carnea de pui sau curcan, pește), produse lactate degresate (iaurt, chefir, brânză de vaci)
Grăsimi sănătoase: pește gras (cum ar fi somonul, tonul, sardinele, heringul), nuci (migdale, nuci, caju, alune de pădure), semințe (semințe de in, de chia, de dovleac) și uleiul de măsline.

Menținerea unei greutăți corporale sănătoase poate ajuta la reducerea nivelului de colesterol și la îmbunătățirea sănătății cardiovasculare în general. Pentru a slăbi sănătos, încearcă un model alimentar echilibrat, precum dieta mediteraneană. Dieta mediteraneană este caracterizată prin consumul bogat de fructe, legume, nuci, semințe, leguminoase, pește și ulei de măsline extra-virgin, și prin limitarea consumului de carne roșie și alimente procesate.

Pentru a atinge și a menține o greutate sănătoasă, este important să acorzi atenție nu doar tipului de alimente pe care le consumi, ci și dimensiunii porțiilor de mâncare.

De asemenea, activitățile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, înotul sau alte forme de exerciții fizice, pot ajuta la menținerea unei greutăți corporale sănătoase.

Reducerea consumului de sare este esențială pentru menținerea unei inimi sănătoase. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca un adult să consume mai puțin de 2 g sodiu pe zi (ceea ce înseamnă 5 g de sare, echivalentul unei lingurițe). Aceste cantități trebuie adaptate la copii în funcție de necesarul energetic. Este important ca toată sarea consumată să fie iodată (îmbogățită cu iod), care ajută la dezvoltarea sănătoasă a creierului în perioada fetală și la copilul mic, cât și pentru dezvoltarea funcțiilor creierului adulților în general.

Pentru a reduce cantitatea de sare, încearcă alimente proaspete și să gătești acasă cât mai mult posibil. Evită alimentele procesate și adăugarea excesivă de sare în timpul gătitului. Înlocuiește sarea cu ierburi aromatice și condimente pentru a da gust mâncărurilor tale. Aceste mici schimbări în dieta ta pot avea un impact semnificativ asupra sănătății tale pe termen lung.

În cazul în care consumi alcool, este important să fii conștient de cantitatea pe care o consumi și să îți stabilești limite sănătoase sau să alegi să nu-l consumi deloc. Potrivit recomandărilor, bărbații nu ar trebui să consume mai mult de două băuturi pe zi, iar femeile nu ar trebui să consume mai mult de una pe zi.

Înlocuirea băuturilor alcoolice cu alternative sănătoase, precum apa, sucurile naturale sau ceaiurile, poate fi o modalitate excelentă de a menține hidratarea și sănătatea generală, în timp ce reduci expunerea la riscurile asociate cu alcoolul.

Controlează-ți nivelul tensiunii arteriale

Tensiunea arterială ridicată nu are, de obicei, simptome. De aceea este bine să o verifici în mod regulat. Discută cu echipa ta de sănătate din comunitate despre cât de des ar trebui să faci acest lucru. Poți să îți verifici tensiunea arterială acasă, la cabinetul medicului de familie sau la o farmacie.

Nivelurile de tensiune arterială sunt adesea exprimate prin două măsurători: tensiunea arterială sistolică (cea mai mare valoare) și tensiunea arterială diastolică (cea mai mică valoare).

Ce reprezintă o tensiune arterială optimă?

Tensiunea arterială sistolică (cel mai mare număr) este sub 120 mmHg.
Tensiunea arterială diastolică (cel mai mic număr) este sub 80 mmHg.

Dacă ai tensiune arterială ridicată, medicul tău ar putea să-ți prescrie medicamente, să-ți sugereze unele schimbări în stilul tău de viață sau să-ți recomande să alegi alimente cu mai puțin sodiu (sare).

Verifică-ți periodic colesterolul

Ar trebui să-ți verifici periodic nivelul colesterolului, printr-un test numit profil lipidic. Discută cu medicul tău de familie despre această analiză de sânge. Dacă ai colesterolul ridicat, medicamentele și schimbările în stilul de viață te pot ajuta să îl reduci.

Ce reprezintă un nivel optim al colesterolului?

Colesterolul total: mai mic de 200 mg / dl,
Colesterolul LDL (cel rău): mai mic de 100 mg / dl

Colesterolul HDL: cel puțin 40 mg / dl (cu cât mai mare, cu atât mai bine)

Verifică-ți periodic trigliceridele

Ce reprezintă un nivel optim al colesterolului?

Colesterolul total: mai mic de 200 mg / dl,
Colesterolul LDL (cel rău): mai mic de 100 mg / dl

Colesterolul HDL: cel puțin 40 mg / dl (cu cât mai mare, cu atât mai bine)

Ține sub control diabetul zaharat

Dacă medicul crede că ai simptome de diabet zaharat, îți poate recomanda să îți faci analize care, dacă ești asigurat, sunt gratuite. Dacă ai diabet zaharat, verifică-ți regulat nivelul de zahăr din sânge.

Discută cu medicul despre opțiunile de tratament. Echipa de sănătate din comunitate îți poate recomanda anumite modificări ale stilului de viață, cum ar fi să faci mai multă activitate fizică sau să alegi alimente mai sănătoase. Prin aceste acțiuni, vei putea menține glicemia sub control și vei reduce riscul de afecțiuni cardiovasculare.

Ia-ți medicamentele

Dacă iei medicamente pentru tratarea colesterolului ridicat, a tensiunii arteriale ridicate sau a diabetului zaharat, urmează cu atenție instrucțiunile medicului tău.

Pune întotdeauna întrebări, dacă nu ai înțeles ceva.

Nu întrerupe niciodată administrarea medicamentelor fără să discuți mai întâi cu medicul tău.

Nu lua nicioadată medicamente de inimă fără recomandarea unui specialist, doar pentru că știi pe altcineva căruia i le-a prescris medicul.

Colaborează cu echipa de sănătate din comunitate

Tu și echipa ta de sănătate din comunitate (medicul de familie, asistentul medical de la cabinet, asistentul medical comunitar) puteți lucra împreună pentru a preveni sau trata afecțiunile medicale care duc la bolile cardiovasculare. Discutați în mod regulat și pregătește o listă de întrebări pe care să ți le clarifici în cadrul întâlnirilor voastre.